duminică, 4 noiembrie 2012

Să fie nevoie de manual de utilizare?



Să vedem… Cam cât de des spunem ,,Te iubesc!”? Destul de des, zic eu. Că spunem unei colege care ne ajută cu un curs, că spunem persoanei iubite, că spunem mamei, că spunem bunicii, e totuna?
De fapt, întrebarea mai corectă ar fi dacă întotdeauna simţim ceea ce spunem!
Din punctul meu de vedere aceste două cuvinte au o însemnătate foarte mare şi pentru mine cântăresc destul de mult. De aceea şi cred că ele nu pot fi aruncate aşa, oricând, oricui. Cred că trebuie să simţi cu adevărat, că trebuie să simţi că persoana merită să îi spui asta.
Este vorba de două cuvinte care trebuie folosite în mod responsabil, care trebuie să aibă exact însemnătatea cu care vin, nu alta ascunsă, nu un beneficiu, nu o falsă imagine a sentimentelor pe care le avem sau le-am putea avea faţă de persoana căreia ne adresăm.
Nu am spus niciodată ,,Te iubesc!” unei persoane pe care o cunosc de puţin timp, unei persoane pentru care nu am simţit asta sau unei persoane de la care am vrut să obţin ceva. Mi se pare o şarlatanie de-a dreptul treaba asta! Dacă vrei să obţii ceva, fă-o pentru că meriţi, pentru că într-adevăr ţi se cuvine!
E ok, chiar minunat să spui asta foarte des şi, mai ales, să ai cui, persoane care să merite! O spun din proprie experienţă şi ştiu cât de bine se simte să spui un ,,Te iubesc!” din toată inima, dar niciodată nu l-am spus dacă nu am simţit, efectiv nu-mi iese! 


Sursă foto aici.

5 comentarii: